2 mai 2018

Momente în contemplare



4 comentarii:

G. F. spunea...

Contemplație de o clipită. Prelungită pînă la privitor, invitîndu-l să participe la încordarea căprioarelor și a fotografului. Cine le-a mai întîlnit știe că nu are la dispoziție decît atîta timp cît încape într-o mirare. Dar aici timpul este tensionat și de mirarea fotografului. Să sperăm că va fi întins și de mirarea privitorilor.

Andrei Baciu spunea...

...iar mirarea fotografului, de la George Steiner citire: „Cum poate ceva să existe, mai degrabă decât să nu existe?” Încep să înțeleg - așa, mai prin ceață, e drept - de ce artiștii din vechime spuneau că tot ceea ce creează e pentru slava lui Dumnezeu. A înțelege și a simți cu toată ființa acest lucru: ce libertate!...

G.F. spunea...

Dacă e libertate, atunci nu mai e ceață...
O altă sursă de mirare: cum se poate ca cei din jur să nu se mire?
Slavă Domnului pentru toți cei care se miră de ceea ce este, de tot ceea ce se miră și, mai ales, de toți cei care nu se miră!

Andrei Baciu spunea...

Amin!