30 decembrie 2010
28 decembrie 2010
22 decembrie 2010
20 decembrie 2010
19 decembrie 2010
#94 (Tom & Jerry)
Unul dintre lucrurile care face ca desenele cu Tom şi Jerry să nu îşi piardă deloc din farmec şi din valoare în ciuda trecerii timpului (atât peste peliculă, cât şi peste privitor :) ) este viziunea lor mult mai profundă decât ar părea asupra răului/răutăţii. În clipele pregătirii unei noi „manevre“ de capturare a lui Jerry, figura pisoiului Tom arată o răutate totală, programatică (în măsura în care este acest lucru posibil pentru un personaj de desen animat, evident), anulată însă de căderea inevitabilă în ridicol.
Ca şi în majoritatea basmelor româneşti, unde dracii sfârşesc întodeauna prin a fi păcăliţi, unde omul nu se pune niciodată la mintea lor şi refuză să îl ia pe diavol prea în serios, aşa cum o arată un apelativ ironic (şi comic, în mod implicit) precum „Aghiuţă“, şi în „Tom şi Jerry“ planurile „malefice“ ale motanului sfârşesc prin a se umple de penibil. Aceasta, din cauza caracterului lor primitiv, şi lipsit, de fapt, de discernământ ─ căci răul nu este şi nu are cum să fie altfel, tocmai prin egolatria lui îngustă şi refuzul încăpăţânat de a accepta adevărul propriei condiţii.
Ca şi în majoritatea basmelor româneşti, unde dracii sfârşesc întodeauna prin a fi păcăliţi, unde omul nu se pune niciodată la mintea lor şi refuză să îl ia pe diavol prea în serios, aşa cum o arată un apelativ ironic (şi comic, în mod implicit) precum „Aghiuţă“, şi în „Tom şi Jerry“ planurile „malefice“ ale motanului sfârşesc prin a se umple de penibil. Aceasta, din cauza caracterului lor primitiv, şi lipsit, de fapt, de discernământ ─ căci răul nu este şi nu are cum să fie altfel, tocmai prin egolatria lui îngustă şi refuzul încăpăţânat de a accepta adevărul propriei condiţii.
15 decembrie 2010
10 decembrie 2010
„Winterly Haiku“, Highly Commended la DCPOTY 2010
...respectiv, la categoria Portfolio. Distincția reprezintă de fapt clasarea pe locurile 2-3, așa cum rezultă de pe site: am fost extrem de aproape de câștigarea unui Canon 7D. La această categorie au fost înscrise 450 de portofolii, în vreme ce la celelalte zece secțiuni ale concursului Digital Camera Photographer of the Year 2010 au participat peste 115 000 de imagini.
Seria mea, întreagă, se află pe Andrei Baciu | Photogralysm. Un eseu cu aceleași fotografii, aici.
8 decembrie 2010
5 decembrie 2010
4 decembrie 2010
2 decembrie 2010
26 noiembrie 2010
23 noiembrie 2010
#93 (căldicei plus sofisme egal, normal, love)
„Vedeți, îngâmfaților, mirați-vă și pieriți, că Eu lucrez un lucru, în zilele voastre, un lucru pe care nu-l veți crede, dacă vă va spune cineva“ (Faptele Apostolilor 13, 41). Fie că ne convine, fie că nu, orice creștin ─ și creștin e oricine botezat și cununat în biserică, de un preot ─ care a citit aceste cuvinte și nu s-a gândit în modul cel mai serios, măcar pentru un minut, la posibilitatea ca ele să se refere exact la timpul/timpurile pe care el le trăiește este pe drept cuvânt culpabil de iresponsabilitate. Altfel spus, asta înseamnă să fii căldicel.
În aceeași ordine de idei, respectiv a rigorii de bun-simț a faptului că 1+1 fac 2, nu 7, nu 1,8 și nici măcar 2,003, modelul de raționament al excepției care confirmă regula nu are cum să fie altceva ─ căci figură de stil nu este ─ decât un sofism. Regulă este o lege care se aplică unei anume mulțimi de obiecte. Orice obiect din mulțime, deci, se supune legii respective. Atunci, nu are cum să existe o excepție, adică un obiect din mulțime, deci un obiect care respectă regula, care, simultan, să nu o respecte.
Inexactitatea unei astfel de formule este relevantă nu neapărat prin ea însăși, ci prin faptul că arată cât de ușor ne rătăcim, azi, printre cuvinte.
În aceeași ordine de idei, respectiv a rigorii de bun-simț a faptului că 1+1 fac 2, nu 7, nu 1,8 și nici măcar 2,003, modelul de raționament al excepției care confirmă regula nu are cum să fie altceva ─ căci figură de stil nu este ─ decât un sofism. Regulă este o lege care se aplică unei anume mulțimi de obiecte. Orice obiect din mulțime, deci, se supune legii respective. Atunci, nu are cum să existe o excepție, adică un obiect din mulțime, deci un obiect care respectă regula, care, simultan, să nu o respecte.
Inexactitatea unei astfel de formule este relevantă nu neapărat prin ea însăși, ci prin faptul că arată cât de ușor ne rătăcim, azi, printre cuvinte.
21 noiembrie 2010
20 noiembrie 2010
18 noiembrie 2010
Am câştigat ...
... Premiul III la Salonul Național de Fotografie Turistică, 2010 ─ „Simboluri“, la categoria „Cadrane sfinte”. Marele Premiu a fost adjudecat de o fotografie excepțională a lui Cătălin Munteanu, care luase și Premiul I la aceeași categorie.
17 noiembrie 2010
13 noiembrie 2010
9 noiembrie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)